De mult voiam sa scriu despre acest subiect, despre superficialitatea cu care privim viata, despre cat de greu ne este sa rostim puternicul "te iubesc", cu toate implicatiile lui.
Nu va grabiti sa ma contraziceti, caci da, sunt de acord ca lumea rosteste "te iubesc" foarte des, dar NU si "cu toate implicatiile lui".
ma gandeam la ai mei, la parintii mei. Cand s-au cunoscut, nu avea niciunul nimic, material vorbind. Si totusi, cu mainile in buzunar, dupa 3 luni de iubire de rai, si-au pus verighete si -au castigat trei fetite. Nu e lucru mic nici sa spui da, nici sa ingenunchezi in fata ursitei si sa-i ceri mana. Dar au facut-o. Erau responsabili.
Unii dintre voi, dimpotriva, i-ati considera total iresponsabili. Sa citez din imaginatie: "Pai cum dom'le sa n-ai cariera, sa stii ca n-ai ce pune de mancare pe masa si sa faci copii, si trei !?! " Ei, uite ca am ajuns sa am peste 2 saptamani 20 de ani si am avut o copilarie foarte frumoasa, infloritoare daca ma gandesc la realizari.
Nu ne dam seama cat inseamna iubirea, nu realizam puterea ei. Chiar nu... Nici eu nu sunt sigura ca am inteles cu exactitate ce presupune ea, dar e cert ca, iubind, reusesti sa faci cate, singur, nici nu-ti imaginezi. am exemplul viu in parintii mei. E adevarat ca iubirea implica sacrificii, pt ca prin sacrificiile lor am ajuns eu mare... si surorile mele.
Dar, cine-si imagina ca doi oameni, avandu-se numai pe ei doi, vor putea sa cladeasca si sa intretina o casa, trei copii, un catel (sau doi) si alte animalute si pasari de captivitate (in memoriam "ghita"- un pui galben, "portocala"-canar cantaret, "lamaitza"- canar, perechea lui portocala si cativa perusi unknown, primiti de sora mea mai mare) ?
NIMENI probabil...
dar.. sansele pe care iubirea ni le ofera sunt pe cat de subtile, pe atat de puternice, poate inegalabile. dece?...pai pentru ca singur, cu toate castigurile materiale, nu poti crea o familie; in doi, dar fara iubire, nu poti crea o casa cu temelie, iese ceva nesustinut, un fake. (nu mai am alte scenarii:-s ).. si ajungem per a contrario, la concluzia de la care am pornit.
Nu e un cliseu sau daca asa considerati, va spun ca nu este unul fals: Iubirea este totul. Daca prin minune ai castigat-o, n-o lasa sa fuga, tine-te de ea ca bebelusul de san cand ii este foame, pentru ca doar asa nu simti picurii ploii, nu simti bataia vantului, nici frigul iernii ci doar caldura.
